Tentativa Poarta Zmeilor nr.1

După o altă săptămână gândul la Cluj nu era prioritar... ziceam DA la orice :D, aşa fu şi într-o vineri când mă chemară oamenii la o plimbare pe Valea Arieşului următoarea zi...

Ai mei nu mai aveau treabă ce şi unde merg din moment ce urma să fiu plecată zile, luni, ani... etc de acasă....

Deci sâmbătă pe un drum nou (pentru mine)... cu oleacă de gropi... dinspre Alba prin Cheile Aiudului eram tot un Dwoooaaaaw... cu capul pe geam, spre amuzamentul celor din jur... Obiectivul nostru era Huda lu’ Papapră... deci ajunserăm şi pe Valea Arieşului dinspre Buru... şi apoi Sălciua şi maşinile ne-au dus până la mănăstire... la câteva minute de Hudă... Şi Huda... echilibristică şi bălăceală instantanee... sau cocoţ pe unde nu le fierbe oala... Am văzut că nu se putea trece de inima huzii... am hotărât să mergem la Poarta Zmeilor... cică era o altă peştera sus pe undeva... zis şi făcut... hop iar la maşini direcţia Sălciua... până unde se putea merge cu 4 roti motorizate... Era fruuuumosssss... cer albastru, pădure verde, soare călduţ sfârşit de o vară toridă şi printre copaci ca nişte colţi nişte stânci albe se arătau în depărtare... îmi venea sa o iau la fugă... in dreapta o păşune cu un pic de umbră, numa bună de o mică pauză... cu o privelişte de ansamblu... pe unde mergea poteca...Ciobanul întâlnit ne îmbărbătă că nu e mult până la poartă... „Ni colea după colţ... la vro 30 de minute.. Noi batman în viteză am ajuns la un pârâiaş care se auzea din depărtare şi care ulterior s-a dovedit a fi o frumoasă cascadă ascunsă de vuietul drumului care merge paralel cu Ariesul... cu apă curată... şi rece... care coboară de sus...şi în graba noastră în a ajunge la destinaţie am trecut peste pârâiaş şi am urmat poteca... în zadar... după aproximativ 30-40 min am renunţat la idee deoarece timpul arăta că urma să se întunece în curând şi drumul spre casă era contra timp... în cazul meu...deci... la aproximativ 10 minute de Belvedere (am aflat ulterior după un an) si vreo 20 min de poarta vieţii... ne-am întors... :((

Am facut jogging la vale... până când unii s-au întins la un somn :D am dat de apă... şi la adăpat cu noi sau la lenevit... sau la poze... şi hop la vale la cascadă... După o şedinţă de poze şi o scurta bălăceală... direcţia spre maşini... cu părere de rău că părăseam locul... ma întorceam acasă... la monotonie şi plictiseală urbană unde singurele momente frumoase erau cele când ieşeam la fotbal în faţa blocului...

La coborâre făceam mici popasuri... de lenevit... pe Rraz :D sau făcut de poze cu aparatul meu... nou pe vremea aceea sau ascultat teoria muşchiului turbat şi... coborât şi urcat în maşini... gonit pe serpentinele de pe lângă Arieş spre Turda de data aceasta, ca să evităm gropile şi să îmbucăm ceva dulce la o cofetărie din Turda...

Drum cu peisaj de amurg şi Cargo cu Anarhia ca şi fundal...