1 Mai La Buceş

Cum ne păli pe toţi curiozitatea cocoţului, o dată sosită primăvara şi weekendul de 1 Mai ne hotărârăm în grup să mergem într-un loc mai ferit de aglomeraţie, miticăială şi boxe de maşină ce zdrăngăne a manele... am ales Buceş - Vulcan. Un loc la graniţa judeţului de baştină cu Hunedoara, alt judeţ pe jumătate înnăscut.

După primul meu drum de noapte cu tata copilot şi fumeile în spate, dinspre Cluj spre Alba am primit cu drag Buburuza pentru un weekend, câştigasem încrederea alor mei...muhahahaha

Deci, şi prin urmare urma a doua zi, după spusele lui Marius la 8:45 în parcare la Kaufland...în deşarte îi explicai la Ghiţă că ora finală va fi 9:45... mdeah

Adunare, cumpărături pe ultima sută de metri şi voie bună :D ”Deci...Aghi... noi te lăsăm în faţă 15 minute, că noh... ştim că eşti începătoare şi ai Matiz... nu te enerva că te trimitem înainte şi nu plecăm deodată... bine?...sper că nu te superi...”

la care eu:Ş’am pornit la drum...cu mic cu mare vreo 4 în TzuTzu Matizutzu... Bogdan cu Anca şi bagaje...şi în dreapta Ioana. Ca să fie totul împărţit echivalent... izolirele au fost adăugate ulterior...

Drumul a fost palpitant... cu gropi pe alocuri şi pe Dealu’ Mare cu o şoferiţă care dacă nu era în maşina din faţa mea, şi-ar fi auzit tot neamul pomenit... cu opel si conducea k anusul (mai pe scurt)...

Şi trecem de Abrud... facem stânga după GPS Bogdan care mai fusese în zonă şi care ne-a povestit într-una de toate... şi ne tot întrebam unde-s urmăritorii...??? ce s-a întâmplat cu ei de nu ne-au ajuns...??? şi pe borne arăta apropierea noastră de punctul de sosire....când din urmă ca un taur vişiniu şi furios vâjâind venea şă ne depăşească... Marius cu al Său Armăsar cu 4(ori)4.

Şi ne întrecu... şi după 3 curbe a semnalizat dreapta și se opri... oare din ce cauză?... Am ajuns!După prima tură de bagaje mulţimea a urcat în plimbare, iar şoferii rămaşi s-au dus la o bere în aşteptarea Armăsarului pentru a fi trasportaţi... sus la corturi.

Astfel Şef de Armăsar:

MariusArmăsarul umplut:Ajutor Ghidare Stânga:                 

Doru’Ajutor Ghidare Dreapta:    

DanAsistent Ajutator Central Joggin’ist:

OrteVictimă între bagaje:

Martin Oameni pe biciclete:

Munteanu’ & Co Dansul Ploii: Gloata ne aşteaptă:Între timp mi-au ridicat ş’o casă :D :  That was sweet... Ioana şi Anca... dankeeee!!!! Am ciugulit oleacă şi ne-am pornit spre stânci…

Falnic Ghiţă Capete doboară,Doru’n urmă îl secundează... Cap şi el înaintează iar Miţă, ne filează... Ioana un Parckinsons ne-arată:Anca traseul îl doboară:  Aghi hop şi ea de coarda trasă... Marius Rapelul ni-l arată:Fiecare cu damblaua lui... iar spre final norii se arată:  La corturi, bere, foc, mâncare, voie bună, gălăgie, reîntâlnit vechi prieteni de prin munţi şi alte meleaguri de mai jos de carpaţi şi somn.

A doua zi, nu de cu zor, dar în timp util şi de vremea bună ambiţionaţi, s-au format echipele. Masculii au plecat la lungimi. Degeaba mă uitam cu ochii mari de puppy eyes şi cu botic bosumflat... că nimeni nu îsi dădea seama ce am... credeau că îs mahmură sau noh... în fine doi câte doi sau trei îşi numărau carabele, corzile, coborâtoarele. Străină în ale lungimilor mă uitam în continuare cu ochii maaaaari... dar degeaba... no can do... my time will come... dar Ghiţă a rămas cu noi poporul să ne-o pună de manşe... şi să înceapă războiul... cu mine!

Pe drum spre animale, vedem perechile ca nişte furnicuţe leneşe care urcă în pas de vals... în timp ce jos la coadă stau ceilalţi... Ne-am continuat drumul şi manşa am aşteptat-o... poze nu am facut numai la botezu’ lui Sergiu... Orele următoare au fost cele mai cumplite, deoarece Ghiţă era pus pe glume şi se mira de ce l-am dat afară din cort... hm...şi magneziul ăla suflat direct în ochi nu e deloc un motiv întemeiat??? Woai...

În fine... noroc ca ne-am trezit de sus cu echipele întoarse din lungimi şi am avut cu cine discuta... că în acele momente peretele(zona) unde eram... era una cu Ghiţă.

Am rămas mai în urmă cu Doru să mai urc a treia oară manşă un traseu, pe cand ne-am întors gratarele erau deja pe foc... cartofii în ceaun şi bucătarul şef Orte păstra ordinea şi disciplina.... Numa bine pe când am ajuns...am scos ciuperile surpriză cât pumnul de mari vreo 9 la număr si le-am propiti pe grătar la rumenit cu caşcaval/telemea/unt la mijloc... nu am apucat bine să le iau de pe foc...că Hop Ghiţă a şi înghiţit una... nici măcar mersi... normal că peretele cu trasee unde fusesem peste zi a fost iar amintit cu o serie de neamuri ale sus-numitului atât  în gând cât şi verbal... dar au ajuns mai la toţi bunătăţile de ciuperci... cred că numai Marius nu a apucat...

Family dinner & guests in the back: Doru Face:Şi somnul de rigoare după o seară luuungă de poveşi şi bancuri cu Bulă Rârâit...

Dimineaţa cu soare şi cu gândul de plecare ne-a moleşit si ne-a ţinut locului deoarece trebuia să ne adunăm... cu încetinitoul... dar nu înainte ca.... Ghiţă să îmi fure sandwich-ul la care am lucrat mai bine de 10 minute...

Înjurăturile de rigoare... şi.. poze... d’ale locului

IuliaMiţăVladMarius Piatră cu oameni pe ea Ghiţă tras de AncaZă great fight: Dhăăăăă...     Oleacă de cocoţ...Şi apoi fiecare cu maşina cu care a venit...s-a îndreptat spre Alba... apoi spre Cluj sau Sibiu...

The end